Emerson, Lake & Palmer – Tarkus (SACD hibrid)

ATENȚIE: Din păcate, seria inițială de producție a acestui hybrid SACD era defectă și nu poate fi livrată. Așteptăm confirmarea noii date de producție, programată pentru 2026!

„Supergrupe” au existat chiar și înainte ca Emerson, Lake & Palmer să se formeze în 1970. Și multe au venit după ei. Dar puțini, dacă nu chiar nici unul, ar putea egaliza chimia trioul britanic și combinația lor unică de virtuozitate, viziune și energie. „Tarkus” este probabil singurul album care adună pe jazz-manul Dave Brubeck, compozitorul rus Sergei Prokofiev, inginerul de sunet talentat Eddy Offord, compozitoarea argentiniană Alberto Ginastera, camelenul muzical american Frank Zappa și geniul compoziției Johann Sebastian Bach. Al doilea album al Emerson, Lake & Palmer a fost divers, ambițios, complex și totuși accesibil – ceea ce l-a făcut un succes imens. „Tarkus” a atins locul 1 în topurile britanice de albume și s-a urcat în top 10 în SUA.

Piesa titulară teatrală – o epopee de aproape 21 de minute care trasează viața unui armadillo de la naștere la consecințele înfrângerii sale într-o bătălie cu un manticore – a cauzat scurt timp o ruptură în chimia atunci prospera a trioul. Motivul se afla în arhitectura și direcția pe care o urmărea tastaturistul Keith Emerson cu „Tarkus”: suita de virtuozitate, bazată pe semnături de timp 10/8 și 5/4, l-a frustrat pe chitaristul și cântărețul Greg Lake, care curând s-a determinat să cânte și să scrie această narațiune anti-război din șapte părți. „Tarkus” este acum considerată una dintre cele mai bune compoziții progresive scrise și interpretate vreodată. A doua jumătate a albumului arată clar gama Emerson, Lake & Palmer: „Jeremy Bender” a fost aranjat pentru a-i oferi ascultătorilor o pauză după introducerea provocatoare. Cântecul se desfășoară cu piane honky-tonk și aplauze percutive. Ca un omagiu adus „Count Down” al lui Brubeck, „Bitches Crystal” servește și ca o vitrină pentru abilitățile impecabile ale lui Emerson la pian. Tastaturistul este, de asemenea, în centrul atenției „The Only Way (Hymn)”, care combină reflecții religioase îndrăznețe cu o tranziție către piesa instrumentală jazz „Infinite Space”. Fără solo-uri de tobe, balade acustice și interluzii intelectuale, „Tarkus” diferă de predecesorul său la fel de onorat, dar demonstrează că Emerson, Lake & Palmer muncesc din plin și, ca o bandă, pot aparent cânta orice stil la orice viteză.

Cu grijă mastered din benzile originale în studioul californian al MoFi și ambalat într-o copertă tip mini LP-gatefold, acest Hybrid SACD prezintă acest clasic de rock progresiv în calitate de referință audiofil pentru prima dată: Clar, dinamic și echilibrat, această reeditare colecționabilă onorează abordarea perfecționistă care a caracterizat atât jocul muzical cât și înregistrarea albumului. Evidențiază dimensiunea epică, adâncimea sonoră și muzicalitatea uimitoare a trioul. Toate aspectele – texturi, nuanțe, efecte, schimbări de temă – care merg mână în mână cu compoziții trioul sunt reproduse într-o imagine sonoră care umple camera cu detalii precise. Realismul original al înregistrării apare pe această reeditare MoFi așa cum se cuvine! Hybrid SACD-ul strict numerotat vine desigur cu arta de copertă iconică de William Neal.

Recomandăm utilizarea condiționer-ului CD/DVD „L’Art du Son” pentru o îmbunătățire sonoră și mai mare.

Lista pieselor

1.    Eruption
2.    Stones Of Years
3.    Iconoclast
4.    Mass
5.    Manticore
6.    Battlefield
7.    Aquatarkus
8.    Jeremy Bender
9.    Bitches Crystal
10.    The Only Way (Hymn)
11.    Infinite Space (Conclusion)
12.    A Time And A Place
13.    Are You Ready Eddy?